În Piaţa Romană, unde în ultimii câţiva ani covrigăriile şi patiseriile au ocupat fiecare colţ de stradă, înlocuind foste cafenele sau magazine de sendvişuri, ieri la prânz, timp de o oră, casele de marcat au fost inerte. În micile magazine de pâine şi covrigării, fiecare bon fiscal scos înseamnă un mic pas către ieşirea din piaţă. Panificaţia, o industrie unde două treimi din piaţă este acoperită de mici producători, se învârte într-un cerc vicios unde regulile sunt simple: ca să ai cel mai mic preţ trebuie să vinzi la negru, iar dacă nu o faci, vecinul va profita şi îţi va lua locul.
Cu TVA-ul de 24%, cash-ul nefiscalizat rămâne rege cel puţin încă două luni în universul de afaceri al morarilor şi brutarilor.
Luni seară, premierul Ponta a promis că într-o lună va diferenţia la 9% TVA, măsură anunţată ca o adevărată armă împotriva evazioniştilor.
Până atunci, bancnotele de un leu şi monedele de 50 de bani continuă să ajungă direct în sertarele de sub tejghele, nu şi în raportările făcute de covrigari către Ministerul Finanţelor.
„Nu am primit niciodată bon pentru pâine sau covrigi, dar nici nu am cerut. Presupun că s-ar mira şi vânzătoarele dacă aş cere bon pentru o pâine. Eu lucrez la RATB la ghişeu şi de fiecare dată dau bon fiscal pentru bilete“, a spus Daniela Drăgan, care cumpărase două merdenele în pauza de masă. Din punga cu două merdenele de cinci lei cumpărată fără bon fiscal, statul a pierdut în mai puţin de un minut încasări de 1 leu.
Situaţia extrapolată la nivel de economie arată o adevărată gaură neagră generată de evaziunea fiscală rostogolită din agricultură în curtea morarilor, pentru ca apoi bulgărele să ajungă în brutării, patiserii sau în micile fabrici de pâine.
La sfârşitul zilei minusul apare în conturile statului. Cu toate acestea, la nivelul străzii consumatorii continuă să se arate sceptici în privi