Tronsonul de 57 de kilometri dintre Comarnic si Brasov, care urmeaza sa fie construit printr-un parteneriat public-privat (PPP), poarta pe umeri o miza mult mai mare decat cele circa trei miliarde puse in joc. Daca va fi un succes, modelul va putea fi fol

Tronsonul Comarnic-Brasov, parte din autostrada catre Transilvania, proiect renumit pentru faptul ca nu se stie exact cat costa, ar putea fi inceputul sau sfarsitul dezvoltarii lucrarilor mari de infrastructura rutiera prin PPP. Tentativele statului roman de a construi in parteneriat cu firme straine au esuat, statul fiind de fiecare data cel care a pus capat proiectelor.

"Daca acest PPP va merge, Romania va atrage atentia marilor constructori de drumuri din lume, care inca nu s-au uitat cu atentie la noi. Ar fi un vot de maturitate dat relatiei dintre stat si mediul privat. Un nou esec insa, pe langa amanarea construirii acestui tronson, ar putea insemna sfarsitul sau amanarea pe termen lung a PPP-ului in Romania", spune Michael Stanciu, presedintele firmei de consultanta in infrastructura Search Corporation, care se ocupa de acest sector.

Ministerul Transporturilor va desemna, in octombrie, constructorul tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, in regim de concesiune, pentru care a preselectat patru consortii, din cele 12 oferte primite. Printre consortiile selectate se numara Astrada Concessions, Strabag, Egis si Eurovia Housing&Constructions, asocierea CAP Consortium Autostrada Prahova, alcatuita din firmele Colas SA, Bouygues Travaux Publics, DTP-Terrassement SA si Meridian Infrastructure Finance SRL & Intertoll Europe ZRT. Celelalte doua asocieri reunesc companiile Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor, precum si consortiul cu denumirea Autostrada A3 Comarnic-Brasov Consonoi Bilfinger Berger Porr. Comisia de evaluare, formata din experti ai