Studiile arată că nu este nevoie decât de 20 de minute pentru ca o persoană să decidă dacă mai doreşte şi o a doua întâlnire. Prin urmare, locul, ţinuta, dar mai ales subiectele abordate sunt factori hotărâtori în succesul primei întâlniri. Procesul de curtare este vechi, dar întâlnirile aşa cum le ştim noi au o vechime de aproximativ un secol. Regulile şi rigorile se schimbă însă de la generaţie la generaţie. Astfel, dacă înainte hopul cel mare îl reprezenta adunarea curajului pentru a invita fata dorită în oraş, acum nu respingerea este teama cea mare, ci pasul următor.

Motivul este destul de simplu: tehnologia şi dezvoltarea reţelelor de socializare fac posibilă o amplă cercetare în ceea ce priveşte pasiunile, interesele, hobby-urile şi chiar relaţiile celei „vânate“. Mai mult, aceasta se poate face chiar în timp real, fiind de ajutor atunci când discuţia se împotmoleşte şi cei doi nu ştiu cum să scape de tăcerea apăsătoare. Există însă o problemă: tot mai mulţi consideră foarte nepoliticos ca partenerul să ţină telefonul pe masă. Aşa că o scuză de genul pudratul nasului sau aranjatul papionului este potrivită pentru a avea câteva minute de răgaz şi a căuta în nesfârşitul teren de joacă al internetului informaţiile de care ai nevoie. Succesul primei întâlniri este dat şi de motivul pentru care o persoană acceptă această ieşire, susţin specialiştii. Potrivit unui studiu efectuat în 2004 de sociologii americani Paul Mongeau şi Mary

Claire Serewicz, există trei motive importante pentru care o persoană acceptă o ieşire în doi: pentru a reduce incertitudinea vizavi de un potenţial partener, pentru a-şi creşte sistemul relaţional şi pentru a se distra. Indiferent de motiv, însă, ambele sexe consideră că prima întâlnire este definitorie pentru restul relaţiei (71%). Deşi diferenţele sunt mici (mai puţin de 10 procente), bărbaţii acordă totuşi o importanţă ma