Matematicianul şi astrologul Sir Thomas Harriot a rămas în istorie pentru două realizări: 1. Este primul om de ştiinţă care a desenat o hartă a Lunii şi 2. Este exploratorul care, venid din America (statul Virginia), a adus la Londra cartoful. Asta a fost pe 28 iulie 1586...

În prezent, cartoful se cultivă pretutindeni, din Ecuator şi până în regiunile polare, reprezentând o cultură de mare importanţă pentru alimentaţia omului şi hrana animalelor, dar şi pentru industrie.

Peste 400 de reţete

În alimentaţie se foloseşte pentru consumul direct, fiind cunoscute peste 400 de reţete culinare, iar în industrie din cartof se obţin amidonul şi spirtul. Conţine amidon, proteine, minerale şi vitamine, având în alimentaţie mai ales rol energetic. „Recolta principală“, după cum este numită în agricultură, sau cartofii care se păstrează mai bine nu au o valoare nutriţională atât de bună, însă îşi păstrează potasiul şi vitamina C.

Maxime şi minime în România

În ţara noastră, cartoful s-a cultivat mai întâi în Transilvania, de unde s-a răspândit la sfârşitul secolului al XVIII-lea în Moldova şi Muntenia. Acum, din totalul suprafeţei cultivate în România (8,9 milioane hectare) cartoful ocupă locul al treilea, cu o pondere de circa 3,2% după cerealele (62%) şi plantele oleaginoase (15%).

Dacă în anii '80 suprafaţa cultivată cu cartof de consum în România a atins maximul său istoric, ajungând la circa 400.000 ha şi la o producţie totală de peste 8 milioane de tone, astăzi atât starea cât şi perspectivele acestei culturi sunt destul de sumbre. Şi asta pentru că atât suprafeţele cultivate cu cartof pentru consum cât şi cele pentru sămânţă au scăzut drastic după 1990.

Anul trecut, de exemplu, se mai cultivau doar 240.000 ha de cartof pentru consum.

Cât despre cartoful pentru sămânţă, această cultură a fost şi continuă să fie