Politica agresiva a Ungariei de a ocupa Transilvania s-a soldat, la 20 iulie 1919, cu ofensiva armatei ungare la est de Tisa. Armata româna a inceput contraofensiva la 24 iulie 1919, iar la 4 august a ocupat Budapesta, cu pretul mortii, pe câmpul de lupta, a 69 de ofiteri si 3.556 de militari români.
Retragerea armatei române din Ungaria a inceput pe 12 noiembrie 1919, la 30 martie 1920 toate trupele aflandu-se in România. Dincolo de aspectele semnalate, armata româna a capturat in Ungaria o serie de materiale, trimise in România cu sprijinul CFR. Acestea au fost descarcate in gara Chitila-triaj de o comisie organizata de Marele Cartier General si prezidata de generalul Mihail. Comisia era compusa din 16 persoane - 11 delegati ai Ministerului de Razboi si câte unul de la ministerele Industriei, Agriculturii, Finantelor, de la CFR si de la Posta. Ea a functionat in baza unor Instructiuni elaborate de A. Perieteanu, director general al CFR, iar forta de munca a fost asigurata de Comandamentul Trupelor din Bucuresti. Comisia a lucrat zilnic, in intervalul orar 8-16, mai putin in zilele de sâmbata, duminica si sarbatorile legale.
Trenurile cu materiale evacuate din Ungaria ajungeau in gara Chitila insotite de o garda militara, care le preda, pe baza de proces-verbal, delegatului Marelui Cartier General, asigurându-se apoi paza acestora cu sprijinul militarilor.
Materialele de razboi s-au predau direct Ministerului de Razboi - 60 de vagoane au provenit numai de la fabrica din Gyor -, CFR si-a oprit materialele de cale ferata, telegrafice si de constructii, iar vitele si uneltele agricole s-au predau Ministerului Agriculturii. Bunurile puteau fi pastrate in Bucuresti sau trimise oriunde in tara. Ministrul de razboi a optat pentru a doua varianta, solicitându-i generalului Mihail, la 19 septembrie 1919, sa ia masuri ca geamurile, fierul si lemnaria sa a
