Dacă în cazul firmelor mici disponibilitatea de colaborare este mai mare, ca dovadă stând prezenţa la evenimentul organizat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie din Cluj-Napoca, altfel stă situaţia în ceea ce priveşte companiile mari.
iQuest, ISDC, Arobs Transilvania şi Recognos, sunt doar câţiva dintre mari absenţi, care fie „au rătăcit” invitaţia, fie nu au considerat-o întâlnirea ca aducătoare de beneficii.
Înfiinţarea grupului de lucru va permite aplicarea pentru operaţiunea 133 - Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere, pentru care Uniunea alocă până până la 200.000 de euro. Pentru a îndeplinii condiţiile de atragere de fonduri clusterul clujean va trebui să numere cel puţin 10 companii care să aibă activitate în domeniul producţiei de componente.
Judeţul nostru ocupă locul trei în sub-domeniul software şi servicii IT după Bucureşti şi Timiş cu 1.143 firme cu venituri de 155 de milioane de euro şi 5.090 de angajaţi. Majoritatea companiilor au între 0 şi 9 angajaţi, dar cea mai mare cifră de afaceri e dată de firmele de IT care au între 10 şi 49 de angajaţi.
Înainte de plecarea Nokia eram premianţi şi în domeniul hardware, cu 45 de firme, având o cifră de afaceri de 1628,9 mil. euro (66% din total) şi 2849 de salariaţi. Trebuie menţionat însă că o contribuţie de 99% o avea Nokia.
Per ansamblul industriei ITC, Clujul se poziţionează după Bucureşti, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. Euro şi 8.500 de salariați.
Dacă în cazul firmelor mici disponibilitatea de colaborare este mai mare, ca dovadă stând prezenţa la evenimentul organizat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Coopera
