De azi dimineaţă, după ce pământul s-a zguduit de 5,5 grade pe Richter, seismologii sunt hărţuiţi cu întrebări despre cutremurul cel mare. Când se va produce? Anul acesta, cum anticipa un cercetător român de la universitatea din Frankfurt, sau mai avem nişte ani la dispoziţie să consolidăm clădirile? Evident, nimeni nu s-a hazardat să facă o prognoză, specialiştii, uşor nedumeriţi ei înşişi de activitatea seismică neobişnuită din ultimele două săptămâni, mulţumindu-se să ne linştească pe termen scurt. Să presupunem însă că ar exista o metodă de a prevedea cu precizie când va avea loc un cutremur major şi toată lumea ar fi informată cu mult timp înainte.
Să zicem că acesta ar veni în prima săptămână din luna octombrie, anul viitor şi am fi aflat acest lucru cu un deceniu în urmă. Credeţi că am fi fost pregătiţi pentru eveniment? Mă îndoiesc. De peste 10 ani, bucureştenii din imobilele cu risc seismic ridicat trăiesc cu spaima în suflet şi tot de-atunci Primăria Bucureşti inventariază, expertizează şi consolidează, izbutind să facă sigure doar 31 de clădiri. Zilele trecute, a publicat lista actualizată a construcţiilor ce se vor prăbuşi, cu siguranţă, la un cutremur ca acela din 1977. Sunt 374, lor adăugându-li-se încă 301 care vor suferi deteriorări structurale, dar – spun experţii – este puţin probabil ca acestea din urmă să cadă. Primăria se apără, aruncând vina pe asociaţiile de proprietari, legislaţie şi lipsa banilor. Nimeni n-a împiedicat-o însă să ia măsuri împotriva proprietarilor recalcitranţi, să propună schimbarea legislaţiei şi să ceară mai mulţi bani guvernului.
Dacă îi amendează pe proprietarii care nu-şi curăţă zăpada din faţa caselor, ar fi putut face acelaşi lucru cu locatarii imobilelor încadrate la „pericol public”, care nu-şi dau acordul sau tergiversează începerea lucrărilor de reabilitare. Abia luna trecută, Primăria Generală a
