Vreme de patru zile (10-13 septembrie), în localitatea montană Krynica-Zdrój, destul de aproape de graniţa cu Slovacia, s-a desfăşurat cea de-a 18-a ediţie a Forumului Economic, un „Davos polonez“ cum este numit uneori, cu referire la celebra reuniune care are loc an de an în Elveţia, dar care şi-a căpătat în timp un prestigiu şi o importanţă remarcabile pentru spaţiul central şi est-european şi nu numai. Dezbaterile de anul acesta au fost influenţate, în mare parte, de recentul conflict georgian, cu consecinţe nu doar asupra spaţiului caucazian şi fost sovietic, ci şi asupra întregii Uniuni Europene: chestiunea parteneriatului strategic UE-Rusia se află acum pe masa Comisiei Europene, dar în situaţie de stand-by. În acelaşi timp, raporturile economice şi culturale dintre cele două spaţii impun o apropiere, aşa cum au remarcat unii dintre participanţii la panelurile propuse în cadrul Forumului. Totuşi, problema raporturilor europene (atît ale „vechii Europe“, cît şi ale „noii Europe“) cu Rusia rămîne una spinoasă, la Krynica putînd fi auzite şi discursuri care punctau incongruenţa a două tipuri diferite de gîndire politică. De asemenea, în cîteva rînduri, dezbaterile, mai cu seamă cele cu participanţi direct implicaţi în conflictul ruso-georgian, au alunecat pe o pantă emoţională, dovedind astfel că, la urma urmei, politica nu este doar pragmatism şi raţionalism. După cum remarca Bogumil Luft, fostul ambasador al Poloniei în România, într-o conversaţie relaxată de după terminarea principalelor evenimente din cadrul Forumului, la Krynica, ca şi la Davos, extrem de importante sînt relaţiile interumane care se stabilesc, atît în cadrul manifestărilor oficiale, cît şi în afara lor. Oferind un program cultural bogat şi o serie de activităţi informale, Forumul Economic de la Krynica se poate lăuda cu potenţarea unei componente foarte importante la nivelul politicii