Foştii săi coechipieri din "naţionala" evocă amintiri cu pivotul "naţionalei" României, decanul de vîrstă al echipei care cucerea primul titlu mondial în RFG.

A murit în Germania, ţara în care s-a şi născut, la 86 de ani! Era însă mai român decît mulţi români. A jucat handbal doar pentru România şi nu a uitat niciodată că a trăit cei mai frumoşi ani ai săi în România. "Otto Telman era un saş neaoş. Era cel mai corect om pe care l-am cunoscut. Sincer în tot ceea ce spunea, nu ştia să mintă sau să înşele", îl caracterizează Olimpiu Nodea, fostul său coechipier.

Respecta întocmai programul de la echipa naţională. "După masă, de obicei, noi mai făceam un rummy, mai jucam o tablă. La el, orele de somn erau literă de lege. La băut, cu noi, nu a fost niciodată. Cînd bea cîte o bere era sărbătoare, cine ştie ce se întîmplase cu el!", rememorează Olimpiu Nodea.

"Coechipier de nădejde!"

Cornel Oţelea, singurul handbalist din lume de trei ori campion mondial, îşi aduce şi el aminte de fostul coechipier ca fiind un extraordinar om de echipă. "Un jucător tenace, ambiţios, care punea întotdeauna pe primul loc echipa. Era mulţumit dacă noi cîştigam, nu căuta să iasă el în evidenţă. Altruist, era un coechipier de nădejde", a declarat Oţelea.

A sărit pe geam să scape de deportare

Originar din Agnita, Otto Telman le povestea elevilor săi cum a scăpat imediat după al doilea război mondial, să fie deportat de ruşi. "Îi strînseseră pe toţi, la liceu. Într-o clipă de neatenţie, el a sărit pe geam şi a fugit. Aşa a rămas în România şi a ajuns un mare handbalist", a povestit Gheorghe Goran, cel care l-a avut antrenor la Steaua.

A fost şi antrenor la Steaua

După ce s-a retras, Otto Telman a fost, mai întîi, antrenor secund, iar apoi un an principal, avîndu-l ca secund pe Puiu Nodea. S-a retras apoi, plecînd în anii '80 în Germania.

Decorat