ROMANIA CULINARA - TRADITII VRANCENE De unde vine numele Vrancei? Probabil de la Varancha, insemnand dupa unii "munte", dupa altii "corb", denumire atribuita provinciei pe la 1431. Cine sunt vrancenii? Romani care si-au pastrat libertatea multa vreme de-a lungul istoriei, fie retragandu-se in munti, fie luptand alaturi de domnitorii Moldovei, cum au facut-o legendarii fii ai Vrancioaiei. Stefan cel Mare le-a dat pamant si pana aproape de timpurile lui Alexandru Ioan Cuza aici au functionat obstile, cu sfatul batranilor, cu regulile proprii si cu proprietatile in devalmasie. Aflam o multime de astfel de amanunte de la directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Vrancea, Puiu Siru Usturoi, care ne-a insotit, in incursiunea noastra.
Din punct de vedere etnofolcloric, Valea Ramnicului, Valea Milcovului, Vaile Zabalei si a Susitei reprezinta patru zone bine delimitate in ceea ce priveste traditiile, comportamentul social al profesiilor si meseriilor. In Valea Ramnicului, la Dumitresti, se afla cea mai importanta zona vranceana de producere a tuicii, dintr-o pruna dulce, specifica acestui loc. Pe Valea Milcovului, de la izvor si pana la intrarea in ses, intalnesti mesterii specializati in confectionarea recipientelor din lemn.
Ei confectionau mai ales "bote mici" de 10-15 litri, pe care taranii le umpleau cu apa si le luau cu ei cand se duceau la prasit, dar se fac si recipiente de 10.000 de litri, folosite si acum, in care se pastreaza vinul vrancean. Ajungand in "zona de aur" a traditiei vrancene, respectiv Naruja, Nereju, Negrilesti, Vrancioaia, Spulber, cu trimitere peste deal, in Tulnici, descoperim cea mai bine conservata zona din punct de vedere cultural. Aici pot fi remarcate lingurile din lemn, care sunt folosite in Vrancea in mod curent, indispensabile la toate pomenile de peste an⦠De asemenea, se confectioneaza model
