De la cea dintâi ediţie a campionatului primului eşalon al handbalului în 7 feminin au trecut 50 de ani. Handbalul mic, cel cu 7 jucători, şi-a început acti-vitatea competiţională în primăvara lui 1959. La început a fost în sistem de grupe de 6 regiuni, cu faze inter-regionale, zonale şi finală. Au trecut mai bine de 50 de ani, iar sistemul divizionar care este în vigoare astăzi a început în toamna lui 1959 odată cu ediţia a II-a. Disputa celor mai bune formaţii de handbal feminin a avut mai multe sisteme de desfăşurare, cu 10, 12 sau, cum este şi actualul campionat, cu 14 formaţii. Au fost ediţii în care după o primă fază a campionatului cu jocuri tur-retur, echipele au fost împărţit pe grupe va-lorice, cu play-off şi play-out. Din ediţia 40-a (1997/1998), s-a primit o nouă de-numire. Divizia A a devenit Liga Naţio-nală, iar Divizia B a devenit divizia A, aşa cum este denumită şi la această dată.
Dacă o luăm de la începuturile handbalului de la noi din ţară, handbalul în 7 jucători a urmat celui cu 11 jucători, disputat pe terenuri de dimensiunile celui de fotbal. Timp de 5 ani, cele două discipline au mers în paralel pentru ca la finalul sezonului 1962/1963 handbalul mare să sucombe.
10 echipe au cucerit
laurii de campioni la feminin
De-a lungul celor mai mult de 50 de ani, 10 formaţii au reuşit performanţa de a cuceri cel puţin un titlu de campion. Pe primul loc se situează Oltchim Rm. Vâlcea (s-a mai numit şi Chimistul) care a obţinut 15 titluri. Este urmată de Ştiinţa Timişoara cu 10 titluri, Ştiinţa Bucureşti cu 9, Rapid Bucureşti cu 3, Rulmentul Braşov (actuala Urban Braşov) şi IEFS Bucureşti cu câte 2, iar Mureşul Tg. Mureş şi Progresul Bucureşti cu câte un titlu. Din cele 10 formaţii campioane, Progresul, IEFS şi Ştiinţa, toate din Bucureşti nu mai sunt în activitate, iar Ştiinţa Timişoara, Ştiinţa Bacău şi Mureşul Tg. Mureş s