În dorinţa de a-şi limita pagubele, agricultorul român este dispus să recurgă chiar şi la soluţii radicale, una din acestea fiind organismele modificate genetic, aşa- numitele OMG. În schimb, sătmărenii se pare că nu sunt de acord cu această metodă.
În cazul de faţă este vorba despre plante agricole care au fost alterate genetic pentru a rezista la dăunători şi boli, sau pentru a absorbi mai uşor diverse pesticide care, altfel, ar avea un efect redus. Totuşi, există şi zone unde aceste organisme nu sunt tocmai binevăzute, astfel că nici nu există astfel de culturi.
Potrivit directorului Direcţiei Agricole Satu Mare, Ioan Cioltean, la nivelul judeţului Satu Mare nu există, de trei ani de zile, nici măcar un ar de culturi agricole modificate genetic. A existat în anul 2010, în localitatea Mărtineşti, 8 ari cultivate cu porumb modificat genetic, care, după cum susţine directorul Cioltean, nu au dus la satisfacţia şi producţia mult aşteptată de agricultor. „Cât timp nu există teren nelucrat, nu ne trebuie culturi modificate genetic. Există o mică posibilitate de a cultiva organisme modificate genetic,doar atunci când pământul nu va mai fi lucrat de sătmăreni“, susţine directorul Ioan Cioltean.
Peru, singura ţară care a spus NU modificării genetice
Transformarea genetică a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obţinerea primelor gene modificate, în anii ‘70, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtând gene străine. În ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea în câmp şi cultivarea pe scară largă a plantelor transgenice.
În ciuda acestui fapt, Peru este singura ţară din America Latină care a interzis complet cultivarea OMG pe teritoriul ei. Administraţia statului Peru şi-a asumat sarcina de a-şi proteja proprii cetăţeni, dar şi pe aceia din ţările în care se exportă produse alimentare.
Astfel, din decembrie 20
