Implicatiile politice si economice ale deciziilor Curtii Constitutionale din ultimele luni au readus in dezbaterea publica problema rolului justitiei constitutionale in Romania. Decizia Curtii de a bloca angajarea raspunderii Guvernului pentru Legea educatiei a generat reactii dure din partea partidelor la putere. Reforma educatiei este doar una dintre politicile afectate de deciziile Curtii Constitutionale. Vara trecuta am asistat la invalidarea partiala a masurilor de austeritate ale Guvernului (reducerea pensiilor cu 15 %), invalidare ce a determinat Guvernul sa isi asume riscul politic al cresterii TVA-ului, ca masura de austeritate alternativa. Mai mult, planul Guvernului de a mari cu 15% salariile angajatilor bugetari de la 1 ianuarie 2011 va fi fara indoiala contestat la Curtea Constitutionala, dat fiind ca reducerea salariilor cu 25% in luna iunie a fost declarata constitutionala doar pentru ca Guvernul a prezentat-o ca pe o masura temporara, necesara garantarii sigurantei nationale in timp de criza economica globala.

Reactia critica a partidelor de guvernamant nu este surprinzatoare. Dat fiind ca Guvernul si Presedintele platesc costul politic al deciziilor Curtii, este firesc ca aceste institutii sa se transforme in critici intransigenti ai acesteia. Judecatorii constitutionali nu sunt actori politici, si totusi deciziile lor au implicatii politice ce limiteaza libertatea partidelor de implementare a programelor politice pe baza carora acestea au fost alese in Parlament. Desi nu sunt experti in economie, judecatorii constitutionali invalideaza masuri economice pe care expertii Guvernului, in acord cu forurile internationale, le considera necesare pentru evitarea consecintelor potential dezastruoase ale crizei economice. Ajungem deci la intrebarile si propunerile vehiculate in ultimele saptamani. Ce motive exista sa nu limitam atributii