Între zidurile muzeelor uitate ale Bucureștiului s-a petrecut și se petrece, în fiecare zi, o crimă culturală cu caracter penal. Sute de picturi centenare din Pinacoteca Bucureștiului, în valoare de zeci de milioane de euro, au fost distruse sau grav deteriorate

Capodoperele depozitate la Tăttărescu sunt interzise bucureștenilor

Mai multe surse din domeniu ne-au informat că existăsuspiciunea că unele dintre cele mai valoroase dintre tablourile vechi de sute de ani, pictate de mari pictori români sau străini licitaţi cu sute de mii de euro, au fost deja substituite! Acest fapt ar putea fi constatat numai de experţi, cărora să le pese de patrimoniul cultural naţional.

Primăria Capitalei şi conducerea Muzeului Municipiului Bucureşti neagă dezastrul, dar o fac printr-o serie de minciuni şi dezinformări pe care le vom prezenta şi demonta în cele ce urmează. În realitate, experţii Muzeului Bucureşti, epigoni ai muzeografilor de odinioară, nu au respectat nici normele de securitate, nici pe cele de conservare ale patrimoniul de zeci de milioane de euro al Pinacotecii.

Donaţii de milioane

Pinacoteca Bucureşti este o colecţie de picturi, înfiinţată prin decret regal la 1 iunie 1933. Ea a fost deschisă în Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil (Observatorul Astronomic de astăzi) donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu (denumit atunci Palatul Pinacotecii). La deschidere au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură. În următorii cinci ani, fondul de opere de artă din colecţia Pinacotecii s-a mărit prin adăugarea a 241 de lucrări cumpărate din fondurile municipalităţii, dar mai ales cu un mare număr de opere din donaţii particulare, cele mai importante fiind ale sculptorului Marin Filip şi ale avocatului colecţionar Ioan Movilă, descendent dintr- o veche familie de domnitori şi boieri ai Mold