La finele săptămânii trecute am aflat cât a cheltuit BNR pentru încetinirea deprecierii leului. Suma ar fi de circa jumătate de miliard de euro, luna trecută rezerva valutară reducându-se cu 454 milioane euro, însă cei de la ING cred că vânzările au fost duble.

Intervenţiile au făcut ca noiembrie să se încheie cu o depreciere a leului faţă de euro, la nivelul cursului, de circa 0,7%, în timp ce pierderea faţă de dolar a fost de aproape 6,1% iar faţă de francul elveţian evoluţia a fost una liniară. În prima şedinţă din decembrie cursul euro a fost stabilit la 4,3535, faţă de 4,3539, la finele lunii trecute, într-o şedinţă anostă, ca după o zi de sărbătoare. Piaţa s-a deschis în jurul pragului de 4,35, pentru ca pe final euro să revină spre 4,36 lei, în contextul aprecierii dolarului pe pieţele internaţionale. Tumultul de pe pieţele financiare internaţionale, unde statele s-au împrumutat de la bănci, pentru ca băncile să ceară acum ajutorul statului, ca într-o mare schemă Ponzi, care l-ar face pe Madoff să fie invidios, va menţine presiunea pe cursul de schimb al leului. Pentru speculatori ţinta rămâne atingerea pragului de 4,4 lei, aşa cum o arată şi ultimele declaraţii ale celor de la ING. În piaţa de la Sibiu, raportul euro/leu s-a tranzacţionat pentru jumătatea lunii la 4,35 – 4,36 lei, semn că aici există opinia că BNR va continua să apere leul. Pe martie tranzacţiile s-au realizat la 4,3601 – 4,3777 iar pe iunie la 4,38 – 4,3999 lei. Vineri, dolarul a coborât de la 3,2764 la 3,2278 lei, însă în partea a doua a zilei revenea spre 3,25 lei, iar francul elveţian scădea la rândul său de la 3,5474 la 3,5190 lei. Raportul euro/dolar a scăzut în prima parte a săptămânii trecute până la 1,3245, pentru ca joi, după anunţul conform căruia Rezerva Federală, BCE, Banca Canadei, Banca Angliei, Banca Japoniei şi Banca Elveţiei vor lua măsuri coordonate pentru preveni