Pasionaţii de filozofie din România au avut posibilitatea de a se întîlni, între 4 şi 11 octombrie, cu Jean-Luc Marion, unul dintre cei mai mari fenomenologi ai momentului. Jean-Luc Marion a ţinut o serie de conferinţe la Iaşi şi la Bucureşti, abordînd cîteva teme predilecte: L’universalité de l’Université, Dieu et l’ambivalence de l’êtreşi La situation des chrétiens dans le temps contemporain, entre nihilisme et apologie. În cardul acestei vizite, două centre universitare cu tradiţie, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi, i-au acordat filozofului titlul de Doctor Honoris Causa. La îndemnul profesoarei mele, Mihaela Cosma, de la care aflu de obicei, ca de la o agenţie de presă culturală, despre mai toate evenimentele importante, am fost la conferinţa Dieu et l’ambivalence de l’être, susţinută de Jean-Luc Marion în Sala „Elvire Popesco“ a Institutului Francez. Încă din primele clipe, am conştientizat că asist la un eveniment din seria „o dată în viaţă“. Jean-Luc Marion a venit cu un discurs ultrasintetizat, reuşind într-o oră şi jumătate să atingă punctele esenţiale ale dilemei despre fiinţă şi creaţie în raport cu divinitatea. A început prin a spune că ceea ce ştim cu siguranţă despre tot ceea ce ne înconjoară e că există: iată conceptul cel mai larg, dar şi cel mai confuz. Esenţa filozofiei lui Marion constă în a lua lucrurile aşa cum se prezintă ele, axîndu-ne pe rezultatul fenomenelor, şi nu pe procesul lor de desfăşurare. Conferinţa a fost tradusă simultan în română, astfel încît nu a intervenit nici o problemă de receptare, poate doar la nivel strict filozofic, nicidecum lingvistic, mai ales că Jean-Luc Marion a folosit un limbaj accesibil chiar şi pentru neiniţiaţii în ale filozofiei. La final, filozoful a răspuns întrebărilor din sală, unora îngăduitor, altora chiar cu pasiune. Audienţa a fost cucerită, nu încape îndoială,