Maeştrii horitului cu noduri, un stil arhaic de interpretare, s-au întâlnit în Pasul Tihuţa. Trei generaţii de rapsozi au încântat astăzi aproape 1000 de persoane chiar în mijlocul naturii. Printre ei s-a numărat şi Nicolae Piţiş, unul dintre cei mai cunoscuţi şi valoroşi promotori ai horilor din grumaz.

În mijlocul naturii, la doar câţiva kilometri de Pasul Tihuţa au răsunat astăzi horile cu noduri, o tehnică specială de interpretare întâlnită atât în muzica pastorală, cât şi în interpretarea muzicii contemporane, în special în Maramureş.

Trei generaţii de horitori din grumaz au urcat pe scenă în acelaşi timp: Teodora, Lenuţa şi Sergiu Purja, cea mai cunoscută familie de rapsozi populari din Bistriţa-Năsăud.

Cea care a dus mai departe unul dintre cele mai arhaice şi speciale stiluri de interpretare a fost Teodora Purja, care de-a lungul timpului a atras atenţia mai multor muzicologi. Cel mai tânăr este Sergiu Pruja, care anul trecut a terminat Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca şi doreşte ca, alături de mama şi bunica lui, să ducă mai departe horitul cu noduri, care se mai aude tot mai rar în România.

Pe scenă a urcat şi maestrul acestui stil arhaic de interpretare, Nicolae Piţiş, care a adus în Pasul Tihuţa, horiturile din Ţara Lăpuşului. Deşi are aproape 70 de ani, badea Piţiş merge cu plăcere oriunde este chemat, tocmai pentru că nu vrea ca horile în noduri să dispară.

Maestrul horilor din grumaz a venit cu fluierul, dar şi cu trâmbiţa fabricată tocmai de el, substituind-o pe cea din lemn întâlnită în vremuri de mult apuse la ciobani.

L-a însoţit Maria Casandra Hauşi, una dintre cei 50 de ucenici ai săi, care a reuşit să stăpânească acest stil de interpretare, asta pentru că „ea a fost singura care are glasul său”.

Incursiunea din muzica arhaică maramureşeană va co