Din cele 96 de măsuri anunţate la începutul acestui an pentru combaterea efectelor recesiunii, doar suprataxarea jocurilor de noroc se aplică în prezent. Păcănelele, ruleta şi jackpotul par a fi singurele surse din care cresc veniturile bugetare, ca urmare a aplicării planului anticriză. Celelalte măsuri întârzie. Taxele încasate pentru jocurile de noroc în 2009 au însumat aproape 104 milioane de lei în primele opt luni ale lui 2009. În aceeaşi perioadă din 2008 se adunaseră doar 72,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de peste 30% a încasărilor din această sursă, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Suma colectată în 2009 e chiar mai mare decât aşteptările iniţiatorilor ordonanţei prin care au fost majorate taxele.

Aşteptări mari, rezultate zero

Până aici, toate-s bune şi frumoase, am putea spune, dar creşterea taxelor pe cazinouri este singura măsură adoptată şi aplicată cu succes dintr-o serie de 96 de măsuri prevăzute pentru combaterea efectelor recesiunii economice.

Reamintim doar câteva dintre celelalte măsuri a căror aplicare se lasă încă aşteptată: neimpozitarea profitului reinvestit, plata TVA la încasare (nu în momentul facturării), compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite, preluarea de către stat a costurilor cu personalul aflat în şomaj tehnic (în proporţie de 75%) sau demararea marilor investiţii în infrastructură.

Noua lege, pe placul marilor organizatori

 Executivul mai avea în vedere garantarea de către stat a împrumuturilor interbancare pe perioada de criză şi crearea unui fond de garantare care ar putea fi folosit dacă statul nu îşi poate onora contractele cu firmele private. Noua lege a jocurilor de noroc, care a majorat substanţial taxele şi impozitele din sectorul de profil, va închide foarte multe cazinouri mici,