Premierul Mihai Răzvan Ungureanu spunea, miercuri, în faţa presei străine de la Bucureşti, că "e cazul să avem un Consiliu European extraordinar, în care să discutăm foarte sincer ce se întâmplă, cum putem reacţiona pentru a susţine politicile pro-europene, în aşa fel încât asemenea cazuri care erodează politica europeană să nu ţină captive politicile de integrare". Ar putea convoca România un astfel de summit?

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Din 2010 de când UE are un preşedinte, în persoana belgianului Herman Van Rompuy, el este cel care convoacă summit-urile europene. Van Rompuy se erijează în gazdă, el invită şefii de stat şi de guverne la o discuţie la nivel inalt , la Bruxelles.

Decizia de a convoca un summit UE îi aparţine şi ea este bazată pe constatarea existenţei unor probleme de rezolvat şi pe interesul general existent în UE asupra acelei probleme.

Observăm aici deja dezavantajele celor declarate miercuri de premierul Ungureanu : problema nu există, ea este doar limitată României şi Bulgariei şi deci nu este generalizată la nivelul UE.

Faptul că România şi Bulgaria sint candidate fără succes la aderarea la Spaţiul Schengen este o problemă care nu mai priveşte în rest decât Olanda, care se opune acestei aderări.

Ea ar trebui să fie o problemă europeană dar de fapt nu este întrucât nicio altă ţară nu se arată destabilizată sau îngrijorată, ba chiar dimpotrivă. Ştim şi am constatat din nou după discursul de duminică al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy că nici Franţa nu e chiar de acord cu extinderea Schengen. Iar cazul ei nu este izolat, există şi Finlanda şi altele, doar că celelalte ţări se ascund în spatele Olandei.

La fel, xenofobia este problemă globală teoretic, dar practic ea loveşte astăzi mai ales cetăţenii români şi cam nimănui nu-i păsa.

Premierul Ungureanu spune că un