În EVZ de ieri, 3.12.2008, doamna Iarina Demian susţine că mă răfuiesc cu organizatorii Premiilor „Ioan Chirilă“, că sunt avocatul lui Traian Ungureanu şi că, printr-o acrobaţie schizoidă (formula îmi aparţine), accept să fac parte dintr-un juriu căruia apoi îi contest alegerile.

Nu e aşa. Şi pentru ca explicaţiile mele să fie bine înţelese, inserez două citate. Primul e un decupaj din ceea ce am declarat pentru Suplimentul Premiilor: „Am două motive de tristeţe legate de ediţiile de până acum. Primul: TU n-a câştigat niciun premiu, deşi ar fi meritat trei. Doi: există cel puţin 5 comentatori de calitate de la Pro TV care n-au intrat în cursă pentru premii“. Al doilea îi aparţine doamnei Demian: „Domnul RP ne atacă cu o ostilitate duşmănoasă. Nu ştiu în ce calitate este dânsul scandalizat că domnul TU n-a luat până acum niciun premiu Ioan Chirilă. Înclin să cred că este vorba de o campanie electorală a domnului TU, care poate candidează pentru un post important, ca de pildă cel de ambasador. Ani de zile am tremurat în faţa comuniştilor; acum tremurăm în faţa celor care au lucrat la Europa Liberă şi BBC.“

Trec peste felul neglijent în care am fost citat în EVZ de ieri, deşi, fapt curios, lucrul ăsta i se întâmplă unei actriţe, adică unui om cu o memorie bună. Trec peste candoarea pleonasmului vernisat de o cacofonie („Ne atacă cu o ostilitate duşmănoasă“). Însă nu trec peste confuzia de planuri din textul doamnei Demian. A spune despre Traian Ungureanu că şi-a dorit acest premiu în scop electoral e o enormitate. Ce legătură poate să existe, Dumnezeule mare, între un premiu pentru carte de sport şi un post în diplomaţie? Traian n-a cerut şi n-a dorit nimic. Ştia că nu va fi luat în calcul. A scris cu ani în urmă un text aspru despre Ioan Chirilă. A fost excesiv şi nedrept. Şi-a atras reproşuri pe care le-a meritat. Cred însă că nu putem pune înt