Găurile negre din CFR sau CNADNR se datorează practicilor clientelare, dar şi consilierilor aleşi pe sprânceană care ştiu cum să cheltuiască banul public / Foto: Jurnalul Naţional Jurnalul Naţional a relatat joi modul în care CNADNR înţelege să atribuie contractele pentru lucrările de infrastructură din România. Modalitatea aleasă este simplă: discreţionar, prin atribuiri directe sau cerând condiţii tehnice care se potrivesc perfect unor anumite firme.
În urma unui raport al Curţii de Conturi în care se vorbea de facturi de 40 de milioane de euro către casele de avocatură, Executivul a trecut la schimbarea prevederilor legii exproprierilor. Drept este că CNADNR nu a avut limite în atribuirea contractelor de consultanţă juridică de ordinul zecilor de milioane de euro. După ce legea a fost modificată, lucrurile s-au schimbat oarecum în favoarea constructorilor.
Aşa se face că, mai nou, Compania de Drumuri poate să introducă în caietele de sarcini şi prevederi care dau posibilitatea constructorilor de a realiza şi proceduri de expropriere. Costurile noilor prevederi le vom simţi tot noi, plătitorii de taxe şi impozite. Şi le vom simţi cât de curând, întrucât în acest moment compania se pregăteşte să lanseze alte 11 proceduri pentru lucrări de proiectare, execuţie, întreţinere sau lucrări de construcţii.
Valoarea totală a tuturor acestor proiecte, aşa cum reiese din caietele de sarcini, este de aproximativ 1,6 miliarde de euro. Compania îşi mai propune să atribuie nouă contracte de asistenţă tehnică în valoare de nouă milioane de euro. Serviciile de supervizare, în număr de trei, pe care CNADNR le are în vizor pentru perioada următoare se ridică şi ele la suma de 2,2 milioane de euro. Pe scurt: bani sunt, legile au fost modificate pe gustul firmelor privilegiate, iar oamenii de încredere lucrează cu sârg în CNADNR.
Suma ge