Pe Iani Doscocil, un batrin ceh de 64 de ani, hazardul l-a facut acum aproape jumatate de secol sa se pripaseasca prin partile noastre. Originar din Timisoara, Iani Doscocil a urmat, dupa liceu, Scoala Populara de arte, clasa instrumente cu clape, dupa care parintii l-au inscris la Scoala de reparatii instrumente muzicale din orasul sau de bastina. Cu repartitia la Cooperativa "Tehnica" din Bacau s-a ales, la absolvire, in urma tragerii la sorti. Era tinar, entuziast, ii placea meseria ce avea sa o faca, asa ca nu ii pasa, pe atunci, ca nu cunostea pe nimeni prin Bacau. "Am ajuns in Bacau in 1963, isi aduce aminte mesterul. Colegilor le venea greu sa-mi spuna Iani, asa ca mi-au romanizat numele repede si mi-au spus Nelu". Auzul fin si miinile indeminatice l-au ajutat sa devina, in timp, unul dintre cei mai cautati mesteri din breasla sa. Orice fel de instrument stia sa repare mesterul Iani. Prin atelierul sau au trecut orgile de la mai toate catedralele catolice de prin pertea locului, viori ale instrumentistilor de la Filarmonica, insa ceea ce a facut ca vestea sa-i mearga prin toate colturile tarii a fost iscusinta cu care Doscocil stia sa acordeze si sa repare acordeoane. Pragul atelierului sau a fost trecut, de-a lungul timpului ,de Marcel Budala de la Orchestra Radio, Ilie Udila de la fostul ansamblu "Doina" al Armatei, Danut Chitic din Suceava, cel ce a fost multa vreme partener al Sofiei Vicoveanca, Liviu Margean din Birlad, Milica Pana din Vaslui, Andrei Petrica din Roman si alti asemenea lautari celebri, ce au purtat cu ei prin toata lumea acordeoanele iesite din mina mesterului Iani. "Au fost vremuri bune, cind muzica populara nu era atit de vitregita cum este acum si, daca marii lautari aveau de lucru, aveam si eu" spune cu mihnire batrinul ceh. Cind l-am vizitat in atelierul ce il are acum la parterul unui loc de pe strada Alexandru cel Bun, mesterul tocm