Kremlinului îi e dor de măreţia pierdută şi manipulează nostalgii difuze, pentru a le înregimenta într-un nou proiect autoritar.
Amicul George Banu îmi trimite de la Paris un articolaş apărut de curând în „Le Figaro". E semnat de Isabelle Lasserre şi dezvăluie planurile de revelion ale lui Vladimir Putin. 350 de funcţionari ai preşedinţiei ruse vor fi invitaţi la un sanatoriu din nord-estul Moscovei, pentru a participa la un bal mascat sub sloganul şugubăţ: „Back in the USSR" (carevasăzică un şlagăr occidental, lansat de Beatles...). Seara va fi animată de o sosie a lui Leonid Brejnev care, la hotarul dintre ani, va rosti „tradiţionalul" discurs prezidenţial, stropit cu umede nostalgii staliniste. Pe scenă va urca şi celebra Alla Pugaciova, artist al poporului al Uniunii Sovietice. Se vor cânta, până la cinci dimineaţa, toate „hiturile" imperiului brejnevian, pe fondul regretului general că vremurile de aur ale Sovietelor s-au dus („cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX" - după părerea actualului prim-ministru).
Un revelion „simpatic", „hazos", sentimental. Un moment de pioasă aducere aminte, presărat cu votcă, dans şi costume de carnaval. „O noapte furtunoasă" în cheie imperială. Un amestec, zice Biţă Banu, de Caragiale şi Pirandello. În fond - vor spune, printre lacrimi, unii „generoşi" de stânga - o simplă şi nevinovată parodie.
E drept: o parodie a infernului. Dar dracul nu e chiar aşa de negru. Şi nu trebuie să demonizăm până într-atât stalinismul, încât să-i uităm farmecele, „realizările", gloria planetară. Viaţa e complexă. Istoria la fel. Să nu devenim patetici! Să învăţăm să uităm! Să nu ne blocăm în „pagube colaterale": milioane de morţi, asasinate „moderne" (de-alde Alexander Litvinenko, sau Anna Politovskaia), gulaguri şi „lagăre socialiste". Până şi cei din vest s-au dat, în definitiv, pe brazdă, dacă nu cumva au fost înţeleg
