"Orice am invatat, orice am practicat si aplicat in materie de rezolutie bancara, nu mai e valabil astazi. Cand discutam cu colegii despre viitorul Cod al Insolventei, despre capitolul falimentelor bancare, spuneam ca probabil acesta nu se va mai aplica. Eu personal, cel putin, nu simt ca o sa vedem falimente normale si legea normala nu se va aplica asupra falimentelor bancilor in viitor, pentru ca sistemul care prinde forma in urma crizei ne-a aratat ca externalitatile negative sunt atat de coplesitoare incat rezolutia bancara trebuie gestionata diferit", a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu la un seminar care se desfasoara la BNR pe parcursul intregii zile, la care participa reprezentanti a 7 banci centrale din Europa.

La nivel european, schema de rezolutie destinata bancilor cu probleme face parte din reforma mai larga a reglementarii bancare. Ideea Uniunii Bancare a aparut ca solutie pentru a sparge legatura dintre banci si statele suverane si a facilita transmisia monetara. E nevoie de un sistem comun de scheme de protectie a depozitelor. Acum doua zile s-a emis o reglemetare europeana in acest sens, a explicat si Alexandru Paunescu, seful Directiei Juridic din cadrul BNR.

Comisia Europeana a propus un mecanism unic de rezolutie pentru uniunea bancara. Acesta ar completa mecanismul unic de supraveghere care, odata ce va deveni operational, va permite Bancii Centrale Europene (BCE) sa supravegheze in mod direct bancile din zona euro si din alte state membre care decid sa adere la uniunea bancara.

Mecanismul unic de rezolutie ar garanta ca, in cazul in care, in pofida unei supravegheri mai stricte, o banca a carei activitate face obiectul mecanismului unic de supraveghere s-ar confrunta cu dificultati grave, rezolutia sa ar putea fi gestionata in mod eficient, reducând la minimum costurile suportate de contribuabili si d