Continuam seria prezicătorilor şi profeţiilor despre războaie şi dezastre cu Hildegard von Bingen (1098 - 1179). Hildegard a fost o călugăriță benedictină, stareță din 1136, fiind una dintre cele mai importante reprezentante a misticismului, dar având contribuţii importante la discipline cum ar fi religie, medicină, biologie și muzică. Deşi femeie, a reușit să-și construiască o reputație și un renume, într-o lume dominată de un patriarhat accentuat, unde femeile aveau foarte puține drepturi, spre deloc. Osemintele (moaștele) ei sunt păstrate în Eibingen.
Hidegard a fost fiica lui Hildebert și Mechthild, o familie de edelfrei (nobili care se supuneau numai regelui sau împăratului), ziua și locul nașterii ei nefiind certificate exact de biografii ei. Tatăl ei se se presupune că era Hildebert von Hosenbach. Al zecelea copil al familiei, Hidegard şi-a primindu-și educația într-o mănăstire benedictină condusă de Jutta von Sponheim. După moartea acesteia, în 1136, Hildegard este aleasă în locul ei, eveniment conform viziunii avute de ea în tinereţe. În mod repetat Hildegard are conflicte cu starețul Hugo von Disibodenberg, pe motivul refuzului de a practica asceza (meditația) unul dintre principiile călugărilor. Astfel, pentru adepții ei, Hildegard stabileşte reguli de alimentație mai puțin severe, iar timpul de rugăciune și a liturghiilor este scurtat. Conflictul se agravează când Hildegard dorește întemeierea unei mănăstiri proprii, călugării benedictini din Disibodenberg opunându-se vehement. Hildegard caută sprijinul lui Bernard din Clairvaux (predicator cistercin renumit), pe care Hildegard l-a menţionat din nou în viziunile sale. Cu toate acestea, în anul 1141, Hildegard, cu colaborarea prepostului Volmar von Disibodenberg și a călugăriței Richardis von Stade, pune pe hârtie, în limba latină, viziunile ei teologice și antropologice. Neavând cunoștințe de l