Inima şi vasele de sânge, dar şi organele endocrine şi pielea sunt ţinte ale surmenajului psihic. Nivelul crescut de hormoni ai stresului în sânge, pe durate lungi, acţionează insidios asupra organelor şi creşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.
Un examen care se apropie, o sarcină de serviciu cu termen de realizare foarte scurt, un eveniment neplăcut în trafic, toate acestea determină o reacţie de mobilizare a organismului. Inima ne bate mai repede, respiraţia se precipită, simţim transpiraţii reci la nivelul palmelor şi coloanei vertebrale, iar uneori avem tulburări de tranzit intestinal.
Stresul acut reprezintă o provocare pe termen scurt, consecinţele dispărând, de cele mai multe ori, odată cu îndepărtarea factorului stresor. De vină sunt adrenalina, noradrenalina şi cortizolul, neurotransmiţători eliberaţi de sistemul nervos simpatic şi de glanda corticosuprarenală. În condiţii de stres prelungit, organismul eliberează continuu cortizol, iar acest hormon are consecinţe periculoase asupra întregului organism.
Creşte riscul de sindrom metabolic
Persoanele care suferă de stres cronic au un risc mai mare de a dezvolta sindrom metabolic şi, implicit, diabet zaharat de tip II şi boli cardiovasculare, arată o serie de studii publicate în „British Medical Journal". Sindromul metabolic se caracterizează prin asocierea mai multor probleme de sănătate şi se diagnostichează dacă se constată cel puţin trei dintre următoarele criterii: valori crescute ale tensiunii arteriale, hiperglicemie prin creşterea rezistenţei la insulină, obezitate abdominală (creşterea circumferinţei taliei peste 102 cm la bărbaţi şi peste 88 cm la femei), valori crescute ale trigliceridelor şi valori scăzute ale colesterolului „bun".
În plus, studiile olandeze arată că persoanele care prezintă niveluri ridicate de cortizol în sânge au un risc mai mare de mortalitat
