Am aflat cu sinceră părere de rău că municipiul Cluj-Napoca este de curând mai sărac în personalităţi culturale şi academice de primă mărime. Aceasta datorită trecerii la cele veşnice a profesorului universitar doctor Vasile FANACHE, important dascăl al Almei Mater Napocensis, dar şi exeget de rafinată cultură şi de rarisimă exigenţă al vieţii literare româneşti.
Încă de la primele numere ale revistei Cetatea Culturală, regretatul profesor Vasile FANACHE ne-a fost alături, încredinţându-ne spre publicare multe dintre textele sale, modele de autentică scriitură, critică sau de istorie literară. Nu o dată, domnia sa ne-a sugerat teme de abordat sau ne-a recomandat nume de noi colaboratori care să contribuie prin scrisul lor la bunul renume al publicaţiei noastre. Cu echilibrul şi exigenţa ce-l caracterizau, profesorul Vasile FANACHE n-a ezitat niciodată să ne semnaleze şi autorii sau textele care, potrivit criteriilor sale valorice, nu-şi găseau locul într-o publicaţie ca a noastră, care urmărea să ofere cititorilor de azi şi dintotdeauna materiale de elevată ţinută calitativă şi estetico-literară.
Distinsul dascăl Vasile FANACHE ne-a fost alături ani de zile şi la o serie de manifestări publice pe care le-am iniţiat, impresionând asistenţa prin vastitatea lecturilor sale, ca şi prin impresionantul bagaj de cunoştinţe care i-au permis întotdeauna intervenţii remarcate şi reţinute de publicul participant.
Mi-a făcut personal o reală plăcere fiecare întâlnire avută cu acest om excepţional, de aceea, în pofida programului meu adeseori destul de încărcat, găseam răgazul necesar şi pentru a ridica de la dânsul de acasă articolul ce urma să apară într-un viitor număr al revistei, dar şi pentru a-i aduce fiecare nou exemplar tipărit al revistei.
De fiecare dată când îi aduceam revista observam în privirile sale o lumină şi o bucurie aparte. N-a uitat
