Ideea de a taxa suplimentar băncile considerate responsabile pentru declanşarea actualei crize mondiale, care se cristalizează în cancelariile europene, este privită cu detaşare de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, care se limitează la a spune că România va respecta decizia europeană.
"Nu vedem această idee decât prin prisma deciziei care se va lua la nivelul Uniunii Europene. Ţara noastră nu are o forţă economică prea mare în raport cu ţările-lider ale UE şi nu poate influenţa prea mult această decizie. Ce se va stabili la nivel european se va aplica şi în România", a spus Georgescu la seminarul EU-Cofile organizat la Sinaia de BNR în parteneriat cu Asociaţia Româna a Băncilor şi Alpha Bank.
Taxarea suplimentară a băncilor este văzută ca o pârghie de sprijinire a reechilibrării fiscale, în condiţiile în care multe state europene au fost nevoite să intervină cu bani pentru a salva băncile considerate de importanţă sistemică.
Georgescu precizează că sistemul bancar românesc a fost bine supravegheat în anii trecuţi şi rămâne solid în continuare, astfel că statul nu a fost nevoit să cheltuiască niciun leu pentru a ajuta vreo bancă. În timpul panicii bancare din octombrie 2008 doar Banca Transilvania a apelat la BNR pentru a primi lichiditate, în condiţiile în care se confrunta cu retrageri importante de depozite, pe fondul răspândirii rapide a unor zvonuri privind problemele de stabilitate pe care le-ar fi avut.
Deşi nu a fost nevoit să vină cu bani pentru a salva băncile locale, Guvernul a fost totuşi pus în situaţia de a se împrumuta de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială cu 20 de miliarde de euro în primăvara lui 2009, pentru a face faţă presiunilor externe.
Principala slăbiciune a economiei româneşti era la acel moment nivelul foarte ridicat al datoriei externe pe term
