Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate intelectuală au fost băgaţi în ceaţă de neclarităţile noilor reglementări fiscale. Ordonanţa spune una, normele de aplicare alta. Consultanţii încearcă să clarifice incoerenţa autorităţilor: cine plăteşte contribuţiile, cum se calculează sumele datorate şi cum se protejează cei care nu achită.
Experţii guvernamentali în fiscalitate se joacă, din nou, cu nervii contribuabililor. Ordonanţa 58/2010 şi normele ei de aplicare par să fi fost elaborate de două creiere diferite, cu scopuri diferite. Cele două acte normative se bat cap în cap, inclusiv la capitolul drepturilor de autor.
Mai citeşte şi:
Normele codului fiscal sunt o lovitură pentru buzunarul tuturor
CAS pe drepturi de autor: maximum 1.618 lei lunar
Persoanele cu carte de muncă şi remunerate doar ocazional cu drepturi de autor nu vor plăti CAS
Consultanţii fiscali avertizează că, până la 25 august, autorităţile statului trebuie să clarifice o contradicţie evidentă între cele două acte normative, şi anume cine plăteşte contribuţiile de asigurări sociale. Altfel, statul s-ar putea trezi, pe bună dreptate, cu o avalanşă de procese prin care reclamanţii să conteste plata.
Aiureală legislativă
Normele metodologice adoptate prin Hotărârea de Guvern 791/2010 prevăd obligaţia beneficiarului de venit de a declara şi de a plăti contribuţia de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de sănătate pentru veniturile de natură profesională.
Potrivit lui Alexander Milcev, expert în taxe la Ernst&Young, această modalitate de plată contravine, însă, prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 58/2010, în sprijinul căreia au fost emise aceste norme. Astfel, Ordonanţa prevede că plătitorul de venit, şi nu beneficiarul de venit, este obligat să reţină şi să plătească aceste contribuţii.
„Este o d
