De la reprezentanţi ai administraţiei publice până la istorici şi specialişti, toată lumea este împotriva reorganizării administrative. Cele mai mari nemulţumiri le stârneşte propunerea ca Braşovul să fie capitală de judeţ, find comparat cu oraşul Stalin.
CITEŞTE ŞI:
Referendum la Sibiu: sunteţi de acord cu desfiinţarea judeţului dumneavoastră?
De cele mai multe ori, Braşovul este comparat în zona Sibiului cu experienţa comunistă şi perioada regimului apus, când Sibiul făcea parte din regiuna Stalin. Numai gândul că Sibiul ar putea redeveni un satelit al Braşovului îi nemulţumeşte profund pe sibieni. „Sibiul din punct de vedere al tradiţiei administrative, a infrastructurii, a poziţionării georgrafice şi a istoriei este îndreptăţit a fi reşedinţa unui astfel de regiuni. Numai factorul demografic şi cel politic inclină balanţa spre municipiul Braşov. Faptul că Sibiul nu va fi reşedinţa unei astfel de regiuni, în eventualitatea realizării acestei reforme administrative, aduce nenumărate elemente negative în dreptul oraşului nostru. Sper că sibienii vor înţelege că în această realitate nu vom mai avea preşedinte al Consiliului Judeţean, nu vom mai avea prefect, nu vom mai avea un Registru al Comerţului, nu vom mai avea filiale de partid în Sibiu şi toate acestea se vor regăsi la Braşov, oraş în faţa căruia ne vor suboordona încă odată, aşa cum au făcut şi comuniştii în urmă cu 50 de ani”, a declarat istoricul sibian Răzvan Pop.
Coşmaruri istorice
Cea mai neagră perioadă din punct de vedere administrativ a judeţului Sibiu a fost cea de după cel de-al doilea Război Mondial. Începând cu 1952 România a fost împărţită în 19 judeţe iar Sibiul a fost desfiinţat ca unitate teritorială independentă, şi a fost inclus în regiunea Stalin. Între 1956 şi 1960 teritoriu României a fost din nou reorganizat, în 17 judeţe de această da
