Proiectul Guvernului Boc privind legea unitară a pensiilor i-a scos rău din sărite pe cei care zilnic înfăptuiesc justiţia într-un sistem de la care se cere pe zi ce trece tot mai mult, concomitent cu gâtuirea resurselor care ar putea asigura independenţa magistraţilor.
Într-o dezbatere publică organizată ieri la sediul CSM, judecători şi procurori, membri ai acestei instituţii ori reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, au criticat dur proiectul de lege înaintat Parlamentului.
Rând pe rând au fost scoase la iveală hibele proiectului de act normativ, iar după câteva ore de discuţii şi argumente invocate de magistraţi, mi s-a cristalizat imaginea că documentul a fost "lucrat pe genunchi", cu un alt scop decât cel declarat, în derâderea Legii fundamentale a României, precum şi a normelor internaţionale la care suntem parte.
Mi s-a iţit în ochiul minţii, desenată meşteşugit de vorbele participanţilor la dezbatere, vedenia unei justiţii subjugate politic şi financiar şi coşmarul lungilor serii de procese ce ar putea fi deschise de cei care se vor considera nedreptăţiţi de noua lege. Şi spun "coşmarul", deoarece magistraţii au ameninţat că, la o adică, îşi vor căuta dreptatea dincolo de graniţele ţării, la instanţele europene. Ceea ce înseamnă că oalele sparte vor fi plătite tot din buzunarul nostru, al tuturor.
Trei dintre cele mai dure intervenţii le-au avut magistraţii Liviu Dăscălescu, Dan Lupaşcu, membri CSM, şi Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România. Primul ne-a vorbit despre "lupta foarte urâtă şi suburbană" pe care a văzut-o în ultima vreme dusă la adresa unor membri ai Consiliului şi a cerut Legislativului să facă o lege constituţională şi nu una politică.
Judecătorul Dan Lupaşcu a apreciat că, în opinia legiuitorului român, teoria drepturilor câştigate este o ficţiune,
