În Bucureşti, 85% din populaţie este afectată de poluarea fonică. Pe Bulevardul Magheru, media de zgomot este 80 de decibeli, cu 30 mai mult ca media admisă de UE. Totuşi, românii preferă în continuare apartamentele amplasate "stradal" celor din zone liniştite
Un apartament "stradal" se vinde în România mai scump decât unul situat mai departe de arterele rutiere. Avantajul este că eşti mai aproape de "inima oraşului". Mult prea puţini români iau însă în calcul dezavantajul creat de zgomotul traficului. "Aproape nimeni nu cere o hartă a zgomotului înainte să se mute într-un apartament central. Vin abia după ce s-au mutat şi au constatat că nu pot să stea cu fereastra deschisă din cauza traficului intens de pe stradă. Cum de multe ori nu e nimic de făcut, vând apartamentul după câţiva ani", spune Bogdan Lazarovici, directorul executiv al unei firme de măsurări acustice.
Dacă pentru agenţiile imobiliare o "zonă liniştită" nu valorează mai mult ca o situare "stradală", altfel stau lucrurile din perspectiva Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Uniunii Europene.
Potrivit OMS, calitatea vieţii este afectată în momentul în care o persoană locuieşte într-o zonă în care nivelul mediu de zgomot depăşeşte 55 de decibeli. Sunt considerate afectate persoanele care trăiesc într-o zonă în care nivelul de zgomot depăşeşte 50 de decibeli. Se consideră că zgomotul deranjează în momentul în care se depăşeşte valoarea de 75 de decibeli. Tocmai de aceea, directivele europene impun autorităţilor locale din statele UE ca aceste valori să nu fie depăşite. Cum stau lucrurile în realitate?
Bucureştiul, cel mai zgomotos oraş al ţării
În România, aproximativ 2.900.000 de persoane trăiesc în zone în care, la nivelul străzii, poluarea fonică depăşeşte valoarea de 50 de decibeli. În Bucureşti, 85% din populaţie este afectată de zgo