Dacă boala nu este depistată şi ţinută sub control, se formează cheaguri care pot ajunge la creier sau la nivelul rinichilor. La nivel european, 4,5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu fibrilaţie atrială, care determină o treime din numărul spitalizărilor, potrivit datelor statistice.
Fibrilaţia atrială este o tulburare de ritm cardiac care determină bătăi neregulate şi rapide ale inimii, iar, în cele mai multe cazuri, se manifestă prin palpitaţii, stări de ameţeală, de slăbiciune şi de leşin, oboseală, lipsă de aer şi prin angină (durere în piept). Deşi în aparenţă este o afecţiune banală, bolnavii trebuie să respecte cu stricteţe tratamentul (majoritatea bolnavilor ignoră tratamentul), deoarece există un risc foarte mare de formare a cheagurilor care ajung la inimă, iar, în timp, la creier sau la rinichi. Prin urmare, atacul cerebral, insuficienţa cardiacă sau problemele de la nivelul rinichilor devin iminente. În general, fibrilaţia atrială este considerată o boală frecventă la persoanele în vârstă (cele mai multe cazuri sunt înregistrate mai ales după vârsta de 75 de ani), însă, în ultimii ani, aceasta este tot mai des diagnosticată şi în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani.
Atenţie la bolile care obosesc inima!
Potrivit medicilor, pe lângă disfuncţiile electrice ale inimii, fibrilaţia atrială mai poate apărea şi pe fondul unor boli care suprasolicită inima. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile coronarelor şi infarctul miocardic acut, diabetul, obezitatea şi afecţiunile valvelor inimii (valvulopatii). De asemenea, la risc sunt şi persoanele care suferă de boli respiratorii din grupul BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). Astfel, pneumonia şi embolismul pulmonar pot favoriza apariţia semnalelor electrice anormale de la nivelul inimii.
Hipertiroidismul, una dintre cauze @N_