Mare nenorocire şi cu întreruperea curentului ăsta! Una-două se oprea curentul pentru patru, până la 12 ore. Motive? Ba că era, nu ştiu pe unde, o avarie, ba că trebuia să facem economie, pentru că era secetă, ba că erau inundaţii, ba că trebuia pur şi simplu să facem economie şi gata! Ce atâtea discuţii?!
Se întrerupea curentul şi rămâneai pe întuneric. De aceea la mare preţ erau lanternele, din RDG, pătrate, mari şi cu un suport care te ajuta să le propteşti pe masă. Cu patru baterii mari aveai curent o săptămână şi copilul putea să facă lecţiile, iar tu să toci zarzavatul pentru ciorbă. "Live is Life!"
Asta nu era nimic, dar marea problemă era frigiderul! Cu el era o mare durere, pentru că, dacă se oprea curentul când nu erai acasă, să zicem pe la ora opt şi te întorceai seara târziu, aveai toate şansele să găseşti bucătăria plină de apa scursă din congelatorul dezgheţat, mâncarea în clăbuci şi aerul invadat de mirosuri insuportabile. Dar românul, care poate să se descurce în toate situaţiile şi mai ales în cele de "criză", a găsit şi atunci o rezolvare. A inventat "frigiderul oltenesc" (de ce oltenesc? nu ştiu!). Acesta consta într-o construcţie din bare de fier, montată la fereastra de la bucătărie. Piaţa "frigiderelor olteneşti" era cât se poate de prosperă şi de diversificată! Că îl făceai pe comandă, la un atelier de fier forjat, la un "mandatar" ori ţi-l confecţiona cumnatul sau un prieten de familie la fabrica unde lucra şi-l scotea pe şest întreg sau îl perfecta la domiciliu, aveai "frigider oltenesc"! "Live is Life!"
Majoritatea blocurilor din cartierele oraşelor din ţară aveau în dotare aceste grilaje. Atât în Bucureşti, cât mai ales în provincie, unde tăiatul curentului era mult mai frecvent, "frigiderele olteneşti" ocroteau hrana localnicilor. "Live is Life!"
După dorinţa şi măiestria ar