China foloseşte o nouă armă strategică, în lupta Beijingului pentru poziţionarea ca actor global, şi ia ostatici noile tehnologii. Alerta este maximă în Europa şi SUA.

Dezvăluirea din New York Times privind blocarea de către China a unor vapoare încărcate cu metale rare - numite şi pământuri rare - împiedicându-le să părăsească apele sale teritoriale a scos la lumină tensiunile existente pe această piaţă specială şi confidenţială. Tensiunile între China, principalul furnizor de pământuri rare (95% din producţia mondială) şi principalii beneficiari (Japonia, SUA, UE, Rusia) s-au acutizat recent după ce Beijingul a lăsat să se întrevadă intenţia de reducere a exporturilor pe această piaţă. Piaţa metalelor rare, 17 minerale cruciale pentru noile tehnologii, este una strict con­fidenţială şi de aceea veştile răzbat mai greu spre opinia publică. Informaţia privind încetarea exporturilor chineze de metale rare către SUA nu este oficială pentru că autorităţile de la Beijing dezmint, dar mişcarea urmează celei realizată de China în urmă cu o lună faţă de Japonia, în urma unui incident diplomatic. Atunci, un pescador chinez a fost rechiziţionat de nave de coastă nipone în apele din jurul unor insule revendicate de ambele state. Japonia a pus în detenţie căpitanul vasului, China a ripostat privând Japonia de materii prime cruciale - metale rare. Beijingul a negat şi atunci embargoul impus Japoniei.

Monopol chinez

Minele chineze furnizează 95% din cele 17 minerale strategice şi ca urmare a acestui monopol pe piaţa mondială, China se arată dor­nică să exploateze din plin un atu preţios într-o perioadă de adevărată bulimie pentru metalele rare. În 2009, SUA şi UE au depus o plângere contra Chinei la OMC şi unele guverne au cerut Beijingului să respecte regulile comerţului internaţional dar, în timp ce marile puteri economice ezită să recurgă la un răzb