Pentru industria fondurilor mutuale, 2009 a fost cel mai bun an de dupa prabusirea FNI, in 2000 – numarul investitorilor a crescut de la 90.000 in decembrie 2008 la 159.000 in noiembrie 2009 (250.000, daca adaugam si investitorii in fondurile inchise), iar activele au crescut si ele de la 255 de milioane la 732 mil euro (763 inclusiv fondurile inchise), scrie Cristian Orgonas, pe blogul lui.
Spre comparatie, in aprilie 2000, numarul romanilor care au investit in fonduri mutuale era de 379.000, dintre care 80% aveau banii investiti la FNI si presupunand ca in 2010 fondurile mutuale vor atrage acelasi numar de investitori ca in 2009, inseamna ca a fost nevoie de 10 ani pentru ca socul generat de mega-escrocheria FNI sa fie depasit.
In acest moment, pe piata activeaza un numar de 51 de fonduri deschise de investitii cu grade diferite de risc, calculate in functie de investitiile pe care fondurile le fac:
1. Fonduri monetare - investesc banii investitorilor in certificate de trezorerie si depozite bancare, riscul fiind minim insa nici randamentele nu sunt spectaculoase. In 2009, cele 5 fonduri monetare au obtinut un randament mediu ponderat de 14,3%, activele cumulate se ridica la 414 milioane euro iar numarul investitorilor este de 60.800.
Acest tip de fonduri au o cota de piata de 58% din totalul pietei fondurilor mutuale, ceea ce inseamna ca aversiunea la risc a investitorilor este destul de mare.
2. Fonduri de obligatiuni/instrumente cu venit fix – sunt practic simulare cu fondurile monetare, insa investesc mai multi bani in obligatiuni. Riscurile sunt mici, dar ceva mai mari decat in cazul fondurilor monetare pentru ca firmele in ale caror obligatiuni investesc pot sa dea faliment si astfel banii sunt pierduti.
Valoarea activelor este de 172 milioane de euro, randamentul mediu ponderat obtinut in 2009 a fost de 14.1%
