Conduce Detaşamentul de Pompieri Severin de şase ani şi spune că recunoştinţa de pe chipurile oamenilor pe care îi ajută la necaz este cea mai mare satisfacţie.

Are 200 de subordonaţi şi conduce, de aproape şase ani, Detaşamentul de Pompieri Drobeta Turnu Severin. Este o fire dinamică, dispus mereu să ajute şi să intervină în orice orice moment.

„Cel mai mult îmi place când văd oamenii fericiţi, în momentul în care plec de la intervenţii, pentru că ei de-abia te aşteaptă să le salvezi casa sau să limitezi măcar ce-a mai rămas din ceea ce a ars până să ajungem noi acolo.

Şi când vezi lumea mulţumită, mai ales dacă ai şi salvat o viaţă, ai satisfacţia aia, că faci ceva cu folos”, mărturiseşte căpitanul Claudiu Balaure (34 ani).

Este craiovean get beget, însă repartiţia primită după absolvirea liceului militar l-a adus în Mehedinţi. Şi-a dorit dintotdeauna să ajungă militar, neştiind şi ce presupune această meserie în copilărie.

„Avem un vecin, în bloc, care lucra la jandarmi. Îl vedeam deseori când venea acasă îmbrăcat militar, era înalt, avea o anumită ţinută şi vroiam şi eu să fiu ca el. Dar nu ştiam ce înseamnă cu adevărat asta. Ştiam doar că vreau haină militară”, ne dezvăluie ofiţerul.

„Când ai salvat o viaţă, nu mai contează nimic altceva”

Până la vârsta majoratului, Claudiu Balaure a crescut în Craiova. A urmat apoi Şcoala de subofiţeri de la Boldeşti, în 1996, a fost angajat ca subofiţer la Compania de pompieri din Vînju Mare, iar în 2002 a fost avansat la gradul de ofiţer.

„Un văr m-a auzit că vreau să mă fac militar şi mi-a spus că sunt locuri la pompieri. Aşa am ajuns să fac şcoala din Boldeşti. A fost foarte greu, mai ales că eu nu făcusem armata. Nu ştiam ce e regimul militar, plus că aveam şi colegi mai mari ca mine, trebuia spălată vesela...

Pentru mine era deja un şoc. Sunam acasă ca să mă ia fa