Consumul de droguri a crescut în România ultimilor ani. Autorităţile centrale nu au reuşit să pregătească o strategie naţională privind limitarea consumului şi a traficului cu substanţe halucinogene. Instituţia abilitată şi finanţată de Guvern, condusă ani buni de Pavel Abraham, trebuia să pregătească de mult General Population Survey, un document-cadru al UE, formulat, agreat şi interpretat de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction), cu sediul la Lisabona, instituţie care a stabilit, încă din 1993, o serie de patternuri instituţionale pentru standardizarea datelor referitoare la fenomenul drogurilor la nivelul comunităţii europene. Păi dacă nici la date statistice nu sîntem în pas cu cerinţele statelor civilizate… Anul trecut, un crochiu – care semăna mai mult a raport de poliţie decît a studiu cu date relevante –, anunţat cu surle şi trîmbiţe ca primul de acest gen, conform cerinţelor UE, a fost prezentat în Parlament, într-un anonimat total. Nici o reacţie, nici o problematizare a riscurilor prezentate de consumul de droguri, totul - bifat drept o corvoadă impusă de UE. Reacţia în faţa consumului de droguri ţine de politici publice. Orice think-thanker ştie că politicile publice se fundamentează pe date, cunoştinţe, atitudini, comportamente etc. Ca să acţionezi, trebuie să fii preocupat permanent de situaţie, nu doar pompieristic, cînd agenda publică – din diverse motive politicianiste – aduce consumul de droguri în atenţia opiniei publice. Se acţionează asupra efectului şi nu a cauzei Aproape 60% dintre tinerii din ţara noastră consumă produse etnobotanice, potrivit unui sondaj realizat de Ciado România. Conform aceluiaşi sondaj, cei mai mulţi cumpără produsele respective de pe Internet. Sondajul arată o evoluţie îngrijorătoare a consumului de substanţe etnobotanice î