În primul an de la aderarea noastră la UE, Bucureştiul a reuşit, şi prin "bunele" oficii ale diplomaţiei dâmboviţene, să-şi avarieze serios relaţiile cu Roma Decesul Giovannei
În primul an de la aderarea noastră la UE, Bucureştiul a reuşit, şi prin "bunele" oficii ale diplomaţiei dâmboviţene, să-şi avarieze serios relaţiile cu Roma
Decesul Giovannei Reggiani, italianca de 47 de ani tâlhărită şi agresată, la sfârşitul lunii octombrie, de Nicolae Romulus Mailat, cetăţean român de etnie rromă, a fost declanşatorul unui val de revoltă în Italia şi a deschis, la nivel european, o cutie a Pandorei în ceea ce priveşte polemica referitoare la imigraţie şi la procesul de integrare a rromilor.
Greşit gestionată de diplomaţia de la Bucureşti şi deturnată politic de dreapta italiană, criza Mailat a şifonat considerabil relaţia româno-italiană.
Legăturile milenare dintre români şi italieni au intrat într-un con de umbră din cauza delictelor comise anul acesta de conaţionalii noştri pe teritoriul Peninsulei, care au culminat cu abominabilul act comis de Nicolae Romulus Mailat.
Deopotrivă, opinia publică italiană, dar şi autorităţile de la Roma, şi-au manifestat vehement dezaprobarea faţă de violenţa dovedită de către imigranţii români, iar la adresa acestora şi, prin extensie, a tuturor românilor, au început să se manifeste puternice sentimente şi reacţii xenofobe.
Acestea pot părea paradoxale cu atât mai mult cu cât Italia a sprijinit, de la căderea comunismului, parcursul politic al României, acordându-i toată asistenţa necesară integrării în Uniunea Europeană şi în structurile nord-atlantice.
Italia, prima susţinătoare a României
Acest tratament preferenţial pe care Roma l-a arătat Bucureştiului s-a manifestat, pe plan politic, încă din decembrie 2005, când parlamentul italian a ratificat Tratatul de aderare a României la U