Liderii NATO au anunţat luni seară la Chicago că prima fază a instalării scutului antirachetă a devenit operaţională. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, în acest stadiu numai sudul României este protejat, urmând ca „umbrela" scutului să se extindă asupra întregului teritoriu al ţării în 2015, când va deveni operaţional sistemul de la Deveselu.
Băsescu a respins dreptul unor ţări din afara NATO de a pune condiţii legate de instalarea sistemului pe teritoriul României, dar a reafirmat că susţine „transparenţa totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă". Cu toate acestea, trebuie să ne aşteptăm la o reacţie ostilă faţă de NATO din partea Moscovei şi la presiuni asupra Bucureştiului.
Anunţul de duminică reprezintă un important semnal politic din partea NATO, menit să sublinieze determinarea membrilor Alianţei de a duce la bun sfârşit proiectul scutului antirachetă în conformitate cu angajamentele luate la Lisabona în 2010. Ţinta acestui mesaj este dublă şi, din acest punct de vedere, se poate vorbi de o dublă victorie. Pe de o parte, potenţialii adversari ai NATO - 30 de state derulează în prezent programe de dezvoltare a rachetelor balistice, potrivit secretarului general Anders Fogh Rasmussen - iar, pe de alta, scepticii din interior au primit duminică o confirmare: nu numai că scutul este posibil şi va fi realizat, dar el a devenit deja o realitate ireversibilă şi dezvoltarea lui va continua până la încheierea ultimei faze. Din acest punct de vedere, poziţia României, care a ales să mizeze pe scutul antirachetă pe mâna Statelor Unite chiar şi atunci când mulţi europeni se arătau cel puţin rezervaţi, dacă nu ostili, se dovedeşte a fi câştigătoare şi, prin urmare, politica de parteneriat strâns cu SUA ar trebui continuată. Din păcate, această evoluţie nu este garantată de actuala tendinţă politică de la Bucureşti.
Faza a doua, România