Ultimul plan bugetar al Greciei este analizat, în această săptămână, la Bruxelles. Grecia va fi rugată să detalieze anumite acţiuni, să meargă în profunzimea explicaţiilor şi să prezinte un calendar precis de aplicare a măsurilor, a explicat, luni, Comisia Europeana (CE) care a primit planul bugetar al ţării.
Ultimul plan bugetar al Greciei este analizat, în această săptămână, la Bruxelles. Grecia va fi rugată să detalieze anumite acţiuni, să meargă în profunzimea explicaţiilor şi să prezinte un calendar precis de aplicare a măsurilor, a explicat, luni, Comisia Europeana (CE) care a primit planul bugetar al ţării.
Singura ţară a zonei euro aflată în pragul unui faliment este astfel supusă unei observaţii crescânde din partea CE care mai spune că obiectivele Greciei sunt « realizabile dar riscante ».
Miercuri, Comisia va da un verdict asupra planului de stabilitate grec care ar putea fi ameliorat la Bruxelles prin aşa numitele recomandări adresate autorităţilor de la Atena.
Măsurile de austeritate propuse de guvernul lui George Papandreou vizează o reducere a deficitului public de la 12,7% la 8,7% în acest an şi la pragul admis de 3 % anul viitor.
Cazul Greciei a făcut necesară cererea CE care ar dori să beneficieze de un mecanism de control al cifrelor comunicate de statele membre şi analizate trimestrial la Bruxelles.
Grecia a comunicat ani de-a rândul la Bruxelles cifre inexacte privind performanţa sa economică şi importanţa deficitului public pe care l-a minimalizat. CE ştia că Atena risca să aibă probleme dar nu a putut preîntâmpina amploarea acestora întrucât nu dispunea de o imagine reală a deficitului grec.
În plus, ca membră a zonei euro, Grecia nu risca doar un faliment propriu în acest moment ci risca să antreneze după sine economiile celorlalte 15 membre ale euro care din lipsa mecanismelor de susţinere, nu o pot aju
