Cum trebuie să-şi aleagă medicii români revista în care să publice rezultatele unei cercetări? Sunt recomandabile revistele ISI publicate în România? Cu două excepţii, acestea au un factor de impact subunitar, atunci când nu tinde către zero. (Dr. A. M.) E greu de spus cine a contribuit cel mai mult ca partea „bună“ să câştige al Doilea Război Mondial. Când am început să citesc, în 1954, răspunsul mi se părea evident – generalissimul Iosif Vissarionovici Stalin şi lunetiştii care primiseră titlul de Erou al Uniunii Sovietice în timp ce omorau, metodic, ofiţerii germani în ruinele fumegânde ale Stalingradului. Mai târziu, mi s-a spus că, de fapt, războiul a fost câştigat de generalii Dwight „Ike“ Eisenhower în Europa şi Douglas MacArthur în Asia. La vârsta raţiunii, am început să înţeleg că războaiele, ca şi revoluţiile, sunt câştigate de oameni care rămân mai tot timpul în umbră. Unul dintre ei a fost Vannevar Bush (1890–1974), care a fost numit de preşedintele Franklin D. Roosevelt la cârma a ceea ce era numit, benign, United States Office of Scientific Research and Development, în fapt agenţia care a coordonat, „cap-coadă“, proiectul Manhattan, adică producţia arsenalului de bombe atomice care a pus punct, la Hiroshima şi Nagasaki, ultimei conflagraţii globale şi care a determinat cursa înarmărilor din timpul Războiului Rece, pierdut de lagărul comunist. Tot lui Vannevar Bush îi datorăm următoarea profeţie, făcută în articolul intitulat „As we may think“, publicat în The Atlantic în iulie 1945: „wholly new forms of encyclopedia will appear, ready made with a mesh of associative trails running through them“. Acestea sunt acum familiare tuturor celor care au acces la internet. În 1955, ideea lui Vannevar Bush a fost pusă în practică, pentru prima oară, de Eugene Garfield, de la University of Pennsylvania, care a înfiinţat un Institute for Scientific Informati