La 3 mai se sărbătoreşte Ziua Mondială a Libertăţii Presei. În contextul implicării internetului în revoluţiile împotriva guvernelor represive (Tunisia, Egipt, Libia) şi în dezvăluirile WikiLeaks din 2010, tema principală a discuţiilor din acest an este noile media: noi frontiere, noi bariere. (...)

La 3 mai se sărbătoreşte Ziua Mondială a Libertăţii Presei. În contextul implicării internetului în revoluţiile împotriva guvernelor represive (Tunisia, Egipt, Libia) şi în dezvăluirile WikiLeaks din 2010, tema principală a discuţiilor din acest an este noile media: noi frontiere, noi bariere. Libertatea presei – există limite? În ultimii ani, presa a suferit schimbări mari. Internetul a devenit cel mai ieftin şi mai comod canal de transmitere a informaţiei, iar presa a speculat acest lucru şi a început să transmită online, în viteză, informaţii din întreaga lume. Lipsa reglementărilor din domeniu a făcut-o greu de controlat. Anul 2010 a fost marcat de numeroase discuţii la nivel internaţional privind limitele libertăţii presei. Oamenii au început să se întrebe dacă nu cumva presa poate reprezenta un pericol la adresa siguranţei naţionale, după ce WikiLeaks, o organizaţie care publică informaţii clasificate, a început să dea publicului informaţii secrete privind războiul din Afganistan şi corespondenţe dintre Departamentul de Stat şi ambasadele Statelor Unite din toată lumea. Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a spus cotidianului The Australian că Departamentul de Stat american cântă un „refren fals“ atunci când afirmă că dezvăluirile WikiLeaks pun în pericol vieţi omeneşti şi securitatea naţională. „Documentele WikiLeaks nu au făcut rău până acum niciunei persoane, din câte ştim. Furtuna declanşată în jurul WikiLeaks subliniază necesitatea de a apăra dreptul tuturor mediilor de informare, de a dezvălui adevărul. Nimic nu este mai