Filofteia Titiu, de 47 de ani, locuieste de mai bine de o luna la intrarea in subsolul unui bloc din Focsani. Ea spune ca a plecat din casa din Petresti, in care locuia impreuna cu familia fratelui ei, din cauza certurilor care nu mai conteneau. "Nu-mi trebuie nimic. Decit sa fiu moarta in bataie si schingiuita, mai bine singura", spune Filofteia. Femeia nu este casatorita, nu are copii si se gindeste sa ceara adapost la Manastirea Dalhauti. A trecut destula vreme de cind locatarii blocului A3, de pe Bulevardul Unirii, au parte de imaginea traiului dezolant dus de femeia aciuata la intrarea in subsolul cladirii. Mai mult, s-au obisnuit cu ea si din cind in cind, o pun sa le mai mature scarile in schimbul unui blid de mincare ori a citorva haine devenite netrebuincioase. Un suflet amarit, spun ei, care nu supara pe nimeni si care traieste de pe-o zi pe alta in mijlocul hodrobelelor mizerabile si a celor citeva mite si ciini, care-i incalzesc noptile. "Stau foarte bine aici. Nu-mi trebuie nimic. Am, n-am, Dumnezeu e deasupra. La iarna, vad eu ce-o sa fac. Mi-a promis o femeie ca vorbeste cu un preot sa ma duc la Manastirea Dalhauti. Sa vedem", spune Filofteia, oftind din greu deasupra unei zdrente pe care se straduia sa o cirpeasca. Acul de cusut din mina sa parea un lux nepotrivit in mijlocul acelui tablou, in care grija pentru propria persoana era ultimul lucru la care te-ai fi asteptat sa existe. Si totusi... "M-am obisnuit. Ma spal in galeata aia, maninc de la oameni si cind nu imi da cineva ceva de lucru, stau aici. Nu ma plictisesc deloc. Mai fac curat, mai aranjez din hainele astea", ne uimeste ea, aratind cu capul spre borfele jegoase, adunate morman intr-un colt al subsolului. Filofteia povesteste despre situatia in care a ajuns cu surprinzatoare detasare. Apropierea de ea ne-a dat un oarecare raspuns la nepasarea cu care s-a inconjurat. Sa fie inca una din mu