Ultima tusa Sub fereastra atelierului, scena scurta. Tipa sic, nu la prima tinerete, dar sic, intimpinata de-un boschetar cu sacosa standard si cu mina-ntinsa. La care ea: Bon voyage! Replica lui: Ooo, imi vorbesti in engleza... Amicul V. ma planteaza in plin trotuar - semn ca nu poate amina nici c-o secunda - sa-mi spuna ultimul lui numar cu fatala Carmina. Dupa un pasaj destul de lung de impacare a extremelor, de armonie nevisata, se iveste brusc suspensul (suspensorul? il intrerup eu cam deplasat), in sensul ca mortala Carmina il invita, ceremonios, in budoarul ei trasnet si-i expune pe sleau noua situatie: s-a aprins, pe internet, dupa un englez (trasnet si el), care, fii atent, trebuie sa pice dintr-o zi in alta, spune si tu, zice Carmina, unde-i punem hainele?, ma-ntelegi?, unde-i punem hainele?, sifonierul asta... unde-i punem?... La care V. al meu, implicindu-se si el in plural, abia mai respira: chiar unde-i punem hainele? In fine, cere un pahar cu apa, Carmina i-l aduce. Suna mobilul. Bineinteles, internautul din Londra. Ea-i vorbeste intr-o engleza fluenta pe care amicul V. nu i-o auzise niciodata. In fine. Inchide si-l anunta pe V.-ul meu ca englezul nu poate veni, sa vina ea acolo. Perfect. Poimiine ia avionul si fuuuiii, intilnire pe aeroportul Heathrow. Bietul V. incearca sa-si recapete uzul ratiunii si-o roaga, de adio, sa-l lase doar sa-i mai atinga o data sinul sting, din dreptul lui, cu buzele, atit. Nu se poate, il reteaza ea scurt: sint operata. Aha, isi zice V., de asta a disparut saptamina trecuta, sa-si puna silicoane. Final. In timp ce iese, o si vede cu internautul pe Heathrow. Londonezul admirindu-i bustul de stripteuza, pe care nu i-l stia de pe sticla.
Ei, ce spui? face pierit amicul V. *** Sub fereastra atelierului, scena scurta. Tipa sic, nu la prima tinerete, dar sic, intimpinata de-un boschetar cu sacosa standard si cu mina-ntins