Sprinterul jamaican Usain Bolt a reuşit aseară, la Berlin, să coboare recordul mondial al probei de 100 de metri până la timpul de 9 secunde şi 58 de sutimi. Oricât de incredibil ar părea, Bolt a fost mai rapid cu doar o secundă faţă de primul record mondial omologat al probei, stabilit în urmă cu aproape un secol. Sursa: Reuters
Primul deţinător al recordului mondial al probei de 100 de metri a fost americanul Donald Lippincott, el reuşind performanţa în seriile de calificare ale cursei olimpice de la Stockholm în 1912. Chiar dacă nu a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din acel an, recordul lui Lippincott (10,6 secunde) a rezistat mai mult de nouă ani, până în 1921, când un alt american, Charlie Paddock, a reuşit să îl coboare cu două zecimi de secundă.
Aveau să mai treacă alţi 11 ani până când recordul avea să cadă încă o dată, canadianul Percy Williams reuşind un timp de 10,3 secunde.
Legendarul Jesse Owens
La Jocurile Olimpice de la Berlin, din 1936, americanul Jesse Owens a uimit o lume întreagă când a reuşit să coboare cu încă o zecime recordul mondial de pe primul culoar al pistei. Owens avea să câştige patru medalii de aur la Berlin - 100 m, 200 m, ştafeta de 4x100 m şi la săritura în lungime. Mai mulţi sprinteri au reuşit să egaleze timpul reuşit de Owens, însă recordul probei avea să cadă 20 de ani mai târziu, tot la Berlin, când un alt american, Willie Williams, a stabilit timpul de 10,1 secunde.
Sprinterii au continuat să coboare recordul "sutei" cu câte o zecime de secundă până în 1975, an în care Federaţia Internaţională de Atletism a introdus cronometrarea electronică. Cu toate acestea, recordul de 9,95 secunde, stabilit de americanul Jim Hines în 1968, avea să reziste până în 1983, când Clavin Smith a încheiat proba în 9 secunde şi 93 de sutimi.
