În noaptea de 18 spre 19 iunie a anului 1951, mai bine de 40.000 de oameni din Banat şi Mehedinţi au fost deportaţi în Bărăgan, unde au fost lăsaţi sub cerul liber, obligaţi să ia viaţa de la capăt. Elena Spijavca, supravieţuitoare a acestui autentic lagăr, a ţinut un jurnal în care povesteşte prin ce a trecut în acei ani negri, 1951-1955.
Volumul Munci şi zile în Bărăgan a apărut la jumătate de secol de la scrierea acestor poveşti cutremurătoare. „1952. 4 ianuarie. De patru zile întruna fac tot «ciorba‑fulger», din varză, ceapă şi morcov, acrită cu oţet, de care m-am plictisit grozav. Lemne n-avem deloc, din ceea ce aduce Liusic cu spatele. Aşteptăm numai pachetul trimis din 18 decembrie. Nişte vise proaste avem mereu...“. Elena Spijavca s-a născut la 10 mai 1918, în Basarabia, şi a murit la 12 octombrie 1990, la Hamburg.
Munci şi zile în Bărăgan
Autor: Elena Spijavca
Editura: Fundaţia Academia Civică
Număr pagini: 158
Preţ: 8 lei
În noaptea de 18 spre 19 iunie a anului 1951, mai bine de 40.000 de oameni din Banat şi Mehedinţi au fost deportaţi în Bărăgan, unde au fost lăsaţi sub cerul liber, obligaţi să ia viaţa de la capăt. Elena Spijavca, supravieţuitoare a acestui autentic lagăr, a ţinut un jurnal în care povesteşte prin ce a trecut în acei ani negri, 1951-1955.
Volumul Munci şi zile în Bărăgan a apărut la jumătate de secol de la scrierea acestor poveşti cutremurătoare. „1952. 4 ianuarie. De patru zile întruna fac tot «ciorba‑fulger», din varză, ceapă şi morcov, acrită cu oţet, de care m-am plictisit grozav. Lemne n-avem deloc, din ceea ce aduce Liusic cu spatele. Aşteptăm numai pachetul trimis din 18 decembrie. Nişte vise proaste avem mereu...“. Elena Spijavca s-a născut la 10 mai 1918, în Basarabia, şi a murit la 12 octombrie 1990, la Hamburg.
Munci şi zile în Bărăgan
Autor: Elena Sp
