Productivitatea muncii a scăzut în ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză, respectiv în România, Lituania şi Grecia, conform unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical, în cadrul proiectului 'Biroul pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă'.
Conform cercetării realizate de sindicaliştii şi experţii din domeniul cercetării pieţei forţei de muncă, productivitatea muncii în România se află aproape la jumătate faţă de media europeană, semnificativ mai mică decât în Croaţia, Macedonia şi Turcia, ţări nemembre ale UE.
În opinia experţilor Observatorului BNS, nivelul scăzut al productivităţii muncii în România este o consecinţă directă a măsurilor de austeritate, concretizate exclusiv în disponibilizări şi în reducerea salariilor.
'Salarii mai mici nu înseamnă, aşa cum greşit cred unii, productivitate mai mare, ci înseamnă pe de o parte un stimulent mai mic pentru muncă şi implicit scăderea producţiei, iar pe de altă parte un consum mai mic şi implicit noi disponibilizări şi amânarea reluării creşterii economice. Imediat după tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, economia a reintrat în recesiune, deşi anterior acestei măsuri, în trimestrul II 2010, înregistrase o uşoară revenire. Scăderea numărului de salariaţi nu a făcut economia românească mai competitivă ci doar a ajustat costurile de producţie', se arată în studiul elaborat de BNS.
Gradul scăzut de tehnologizare, slaba calitate a utilajelor, deficienţele de organizare şi de management, sunt factori caracteristici pentru România şi care influenţează şi ei negativ productivitatea muncii.
Analiza la nivel de ramuri economice arată că cea mai mare productivitate se înregistrează în sectorul financiar-bancar, sector ce stimulează importurile şi acumularea de datorii şi nu exporturile şi acumularea de res