JOI, 24 februarie Primul volum al faimosului roman se distribuie cu ziarul, la preţul de 12,99 lei. Semnat Henryk Sienkiewicz, jurnalist şi scriitor polonez căruia i s-a decernat Premiul Nobel în 1905, „Quo vadis“ redă persecuţiile suferite de creştini în perioada lui Nero.

Acţiunea din „Quo vadis" se petrece în cadrul cetăţii Romei, iar titlul, devenit simbolic, este inspirat din întrebarea Sfântului Petru către Iisus Hristos, pe care-l întâlneşte când pleacă din Roma: „Quo vadis, Domine ?" („Unde mergi, Doamne?)". O îmbinare de ficţiune şi adevăr istoric, romanul are la bază scrierea apocrifă „Faptele lui Petru".

O iubire damnată

Firul narativ, condus cu măiestrie de Sienkiewicz, urmăreşte iubirea dintre ofiţerul Marcus Vinicius şi tânăra creştină Ligia. Structurat pe mai multe planuri narative, „Quo vadis" foloseşte dragostea tumultuoasă dintre cei doi tineri - la sfatul apostolului Petru, Ligia îl va accepta pe Vinicius doar după ce acesta va deveni şi el creştin - pentru a reliefa conflictele umane şi religioase dintr-o lume scindată de diferenţe.

O puternică încărcătură o are şi Nero, personaj care capătă la Sienkiewicz proporţii înfricoşătoare, pe fundalul Romei în flăcări, unde creştinii sunt prigoniţi. Memorabile sunt scenele crude cu creştini ucişi în public, sfâşiaţi de lei în arenă, sub ochii încântaţi ai spectatorilor. Cercul se închide cu o întâmplare emblematic: Ursus, apărătorul credincios al Ligiei, ucide cu mâinile goale, în arenă, un taur, iar mulţimea îi cere lui Nero să se îndure de creştini.

Ecranizări celebre

„Quo vadis" a fost ecranizat de mai multe ori, de-a lungul timpului. Producţia hollywoodyană (1951), regizată de Mervyn LeRoy şi avându-i pe Robert Taylor şi Deborah Kerr în rolurile principale, l-a propulsat printre cele mai cunoscute filme ale tuturor timpurilor. În 2001, romanul a fost ecranizat şi în