SRI a "sfătuit" Parchetul General să nu respecte o hotărîre judecătorească definitivă. Nu este prima dată cînd principalul serviciu de informaţii se consideră deasupra legilor şi a regulilor democratice. Printr-un comportament constant anti-democratic, SRI a devenit un bastion al conservatorimului din sistem, colectînd acea reacţie a birocraţiei care refuză deschiderea spre societate. SRI are nevoie de politici transparente, iar ofiţerii de acolo trebuie forţaţi să renunţe la ideea că ar fi infailibili şi veşnici, în afara legilor şi justiţiei. Povestea este simplă. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a cerut Parchetului General în baza legii liberului acces la informaţiile de interes public (legea 544/2001) numărul de mandate emise pentru ascultarea telefoanelor de către SRI, defalcat pe ani, şi detalii legate de numărul de mandate care s-au încheiat cu urmărirea în instanţă şi condamnarea celor urmăriţi. Normalitatea unei asemenea cereri nici nu mai merită a fi comentată. Ba chiar, parchetul ar fi trebuit să dea publicităţii din proprie iniţiativă asemenea informaţii, să facă cît mai transparent acest proces sensibil. Practic, se restricţionează dreptul la intimitate pentru a apăra interesul public. Iar cetăţenii trebuie să simtă că sînt feriţi de abuzuri, că există proceduri clare de exceptare a exercitării dreptului. În loc de asta, planează un fel de negură, un singur procuror semnează mandatele de ascultare, pe nu se ştie ce baze. Discuţia intră aici pe tărîmul acelor instituţii care mimează că s-au schimbat în ultimii 13 ani, dar funcţionează după reguli şi mecanisme obscure. Parchetul nu a oferit nici un răspuns la cererea APADOR. Asociaţia a dat în judecată instituţia şi a cîştigat în toate instanţele, inlusiv recursul la Curtea Supremă. După ce a pierdut definitiv procesul, procurorul general pur şi simplu a